August - dare de seama

Nu e sfârşitul verii dar îmi doresc atât de tare să vină încât I might just wish the summer into ending. N-am plecat încă în vacanţă deşi aşa pare. Nu m-am oprit din citit deşi ritmul a încetinit considerabil. E cald şi mi-e imposibil să stau prea mult tolănită cu o carte în braţe. Aştept cu nerăbdare să treacă şi luna aceasta nesuferit de caldă şi să reintru în rutină.
Am văzut că şi pe la alţii e căldură mare şi s-au cam retras din blogosferă...aştept toamna că mi-e dor de ei...
Până atunci, mai am 16 zile până la concediu...


Între timp, pe neaşteptate, mi-am schimbat priorităţile - chiceneta mea o duce din ce în ce mai bine ceea ce nu poate decât să mă bucure. Din aceiaşi direcţie o să sosească în curând şi o surpriză mică, mică dar care mă umple de satisfacţie. :)
Aproape în aceiaşi categorie, celălalt puiuţ de blog se descurcă şi el binişor, mai ales acum că mi-am achiziţionat aparat nou :D (nu m-am putut abţine...să nu mă laud, that is).

Şi ca să revenim la tematica blogului:

August Wishlist/Checklist

• de terminat Pacientul englez - interesant dar merge greu
• pe noptieră - Confesiunile unui cafegiu - ezit să o citesc în acelaşi timp cu cea de mai sus
• pe raft: Negurile, din seria Avalon - un fantasy lunguţ dar perfect pentru cele 10 ore de mers cu trenul care mă ameninţă în curând (ştie cineva dacă la cuşetă există veioză? oare o să pot citi când alţii dorm...)

• de achiziţionat: - Sylvia Plath - Johnny Panic si Biblia viselor
• - Stephane Audeguy - In Memoriam.Mic tratat de morţi celebre
• - ce pot din seria Avalon de care ziceam mai sus
• - Ada Milea - Quijote
  
• de citit, daca gasesc de imprumut: - Savatie Bastovoi - Nebunul
• - Jeni Acterian - Jurnalul unei fete greu de multumit

Pe 22 plec în concediu. Voi fi în trecere prin Sighisoara şi Sibiu (*grin). Feel free să-mi recomandaţi diverse de văzut, cumpărat, consumat, vizionat, etc...

Bissous!

Nu sunt perfecta dar imi place ce sunt

Ma trezesc de dimineata morocanoasa si muta si intr-o zi fara servici nu scot o vorbulita pana pe la 10; intr-o zi cu servici ma fortez sa zambesc dar ironizez clientii vreo juma de ora pana imi intru in ritm.
Cand citesc o carte cam plictisitoare sar peste pagini si ma duc in diagonala pana la sfarsit sau pur si simplu o las sa adune praf la capul patului.
Cand gatesc pun aproape mereu prea multa apa, sare sau ulei. De la inceputul carierei mele culinare am aruncat nenumarate oale cu ciorba si tigai cu mancare ...gresita.
Cand fac pe artista renunt cu nervi daca nu-mi ies pozele din prima.
Nu-mi place craciunul, pastele, 8 martie, sf valentin, dragobetele, martisorul...poate doar revelionul, un pic, dar si atunci mi-e cam somn.
Lenevesc cat mai frecvent posibil, cu mare pofta si fara pic de remuscari. Ma duc la sala unde topai ca apucata si cand ajung acasa mananc ciocolata sau praji sau altceva care ingrasa...pentru ca merit. :D

Nu sunt perfecta si uneori nici macar nu ma straduiesc!

P.S. Post scris sub inspiratia www.nusuntperfect.ro. Mai gasiti acolo si alti oameni imprefecti si laudarosi. :)

Numbers

Daca as fi fost o casatorie as fi la nunta de argint. M-am invartit in jurul soarelui de 25 de ori pana acum. Imi place 25...nu mi-a mai placut nici un numar de la 21 incoace...dar 25 e simpatic. Imi pare indraznet si jucaus dar puternic. Nu prea-mi vine mie a crede ca e el...uneori inchid ochii si parca ar fi 18, cred ca e inca, undeva pe acolo dar nu mai scoate nasul prea des.
E primul an in care nu-mi doresc nimic. Is it presumptuous I wonder, sa spun ca viata mea e grozava acum?

Ramblings

Lipsesc un pic caci am inceput trei carti deodata si mai vad si filme printre randuri...ca sa nu mai vorbesc ca si lucrez uneori...cateodata...destul de des :)). Va las o listuta ca sa-mi iertati absenta!

Am vazut: City of Ember, Seven Pounds, The Holiday si 27 dresses. Astept sa vad si cateva episoade din Dr House in curand si Casablanca si Taxi Driver.
Readingwise, fac ture intre Isabel Allende, Gabriela Melinescu si Philippa Gregory. Ma asteapta pe noptiera: Amelie Northomb - Catilinarele; Tomas Eloy Martinez - Zborul reginei; Monica Lovinescu - Intrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Stefan Lupascu si Grigore Cugler; Salman Rushdie - Fury; Marquez - Ochi de caine albastru.

Sa fii copil in 2009

As vrea sa va atrag atentia asupra unei chestiuni care m-a lovit pe mine craciunul acesta...Ce frumos e sa fii copil in 2009! In plina era a obsesiei pentru cumparaturi, iarna asta, de sarbatori, m-am pierdut fericita printre rafturi si rafturi de jucari, papusi de plus incredibil de frumoase si pufoase, papagali care vorbesc, caini si caluti care se misca daca ii mangai, elicoptere si avioane cu telecomanda, puzzle-uri in modele diverse si nesfarsite, cuburi si lego-uri de toate formele si, nu in ultimul rand CARTI! Multe carti pentru copii mici, maricei, si mai maricei si mari de-a binelea, carti frumoase, colorate, cu puzzle-uri incorporate si figurine din carton care rasar din carte atunci cand o deschizi, povesti fermecate in culori atragatoare si personaje dragalase care impodobesc coperti curcubeice. Carti frumoase de-a binelea, scoase pe hartie buna si lucioasa, cu ilustratii dragalase si preturi de-a dreptul acceptabile in comparatie cu restul preturilor la carti. Ce minunatie si ce deliciu trebuie sa fie sa fii copil in 2009! Zau daca le gasesc vreo scuza parintiilor care nu cumpara copiilor carti!

Rafturile sunt pline si chiar si eu, fara copii si fara planul de a-i produce prea curand si tot le-as fi cumparat pe toate, toate, le-as fi dedicat un raft intreg in biblioteca mea si le-as fi rasfoit si citit cu drag iar si iar. M-am limitat la una insa, pentru ca atat s-a putut...dar ce bucurie si ce diferenta fata de cartile copilariei mele, care pareau triste de ingalbenite ce erau. Nu ca nu le-as fi iubit oricum...imi amintesc si acum de incredibila emotie cu care am citit Craiasa Zapezilor si de nazdravaniile prin care treceam cu Tom Sawyer, de marul Afroditei si focul lui Prometeu si cate si mai cate.

P.S. Nu prea gasesc pe net poze cu cartile minunate pentru copii pe care le-am vazut prin librarii dar am sa merg la pozat sa vi le arat si voua!

On love and friendship

O poveste frumoasa, la inceput de an:

2008 - Over and out

Pentru ca toata lumea face bilanturi, si nu imi displace ideea mai deloc m-am uitat printre cele citite anul asta si am facut un mic top cu ce mi-a placut mai mult si ceea ce as recomanda si altora spre citire.
1. Philippa Gregory - The Other Boleyn Girl (nu stiu cum o fi in romana, dar recomand, ca intotdeauna, varianta in engleza)
2. Convorbiri cu Octavian Paler - Daniel Cristea Enache - cartea revelatie a anului, mi-a devenit ca o biblie, revin la ea, iar si iar si daca m-ar ajuta memoria, probabil ca as memora-o.
3. Paula - Isabel Allende - se afla in top mai mult datorita faptului ca am asteptat mult pana am reusit sa o cumpar si sa o citesc. Mi-a placut mult pentru ca am asteptat-o mult.
4.Siegfried - Harry Mulish
5. Bebelusul - Marie Darrieussecq
6. Dormi - Annelies Verbeke
7. La portile moscheii - Kader Abdolah
8. Notre Dame de Paris - Victor Hugo
9. Druon - Regii Blestemati
10. Mario Vargas Llosa - Caietele lui Don Rigoberto
11. Suskind - Despre iubire si moarte

Diverse chestii care mi-au placut anul asta:

Filme: The Tudors
An American Tail
Wall- E
The Island

Muzici noi sau redescoperite: Anouk - Who's you momma
Patrice
Tom Waits
Yum-yums: Ina
Teo
La tartine gourmande
Joy of baking

Internet stuff: Ex libris
Libraria Nautilus
Forum de lectura Delibris
Lara Jade

Asadar, an nou, haine noi pentru blog, planuri multe si liste de lectura (nepublicate inca). Hope you all had a wonderful year; pentru mine chiar a fost plin de lucruri bune si mult noroc si toate cele in cel ce vine :).

Diana

Childhood feels like...

An American Tail

Daca nu stiti cine este Fievel Mousekewitz sau Tiger nu cred ca vreau sa mai vorbes cu voi pana nu aflati! :P. Realizez ca ceea ce voi spune in continuare este unul dintre cliseele ultimilor ani dar....ACESTEA erau DESENE ANIMATE. Desene - adica desenate de niste oameni, cu mana, creion si culori si animate adica puse cap la cap prin habar n-am ce procedee dar ce iesea era absolut genial. De fiecare data cand imi amintesc de cate un astfel de desen animat si il mai si gasesc pe youtube sau pe wikipedia, bucuria ma tine zile intregi! Ei bine acum mi-am facut plinul pe saptamana asta. Mi-am amintit de An American Tail din intamplare si de vreo ora ma gandesc numai la Fievel si Papa Mousekewitz, la caseta video cu desene animate cu soricei convinsi ca there are no cats in America, de cantecele lor vesele sau melancolice, de engleza pe care o intelegeam si nu prea.

Asadar, prin prisma acestor amintiri frumoase m-am gandit ca ar fi frumos sa ii implic si pe altii in aceasta bucurie. Deci, daca va amintiti lucruri frumoase din copilarie, lucruri care va faceau sa zambiti...scrieti despre ele, puneti drept titlu "Childhood feels like" si lasati-mi un link. De-abea astept sa descopar amintirile voastre despre copilarie.

Asa ca, pentru mine, in seara asta, CHILDHOOD FEELS LIKE: An American Tail

Egalitate preferentiala/inegala - "manifest" anti-feminist

Postarea asta vine ca reactie/raspuns la cele scrise de Valentina despre feminism/egalitate.

Egalitatea dintre sexe este un cal troian al relatiilor de atata amar de vreme incat fie si simpla mentiune a acestei sintagme imi starneste un zambet sarcastic. Egalitate nu exista! Nicaieri, deloc! Suntem diferiti, unii mai buni, altii mai rai iar bunatatea si rautatea fiind relative exista diverse criterii prin care stabilim care-i care. Unul dintre aceste criterii este genul. DA suntem mai rezistente la durere (fizica si psihica), mai frumoase, mai delicate/diplomate, ne lipsesc aproape complet instinctele razboinice. NU conducem prea bine, nu ne putem controla intotdeauna emotiile, vrem sa avem toate avantajele barbatilor dar nici una dintre responsabilitati. RECUNOSC cu placere ca daca as avea ocazia as fi o femeie intretinuta...as gati ceva bun o data la doua zile, as face frumos pentru cunostinte vreo ora pe saptamana si in rest as citi, as picta, as canta la pian si la vioara, as recita poezii (si pretty much orice alta dulcegarie la care va putti gandi.)E adevarat ca multe femei puternice si ambitioase s-au luptat din greu ca eu sa imi pot permite luxul de a face din asta un vis si nu o obligatie. e la fel de adevrat ca majoritatea au murit destul de nefericite.

Imi place sa fac pe bucatareasa din cand in cand si imi place ca nu e obligatoriu.
Imi place cand ma descurc cu banalitatile cotidianului si imi place cand el e langa mine si nu trebuie sa omor eu gandacii de bucatarie.
Imi place cand ii fac ordine intre haine si imi place cand da cu aspiratorul.
Imi place cand ma alinta si imi place cand luciditatea lui ma salveaza de deciziile neinspirate ale intuitiei.

Suntem ceea ce suntem, femei ambitioase sau tandre, barbati razboinici sau iubitori sau all in one...ca-i super oferta :P . Traim intr-o lume a diversitatii...si nu cred ca e un lucru nou cel pe care-l spun: GET USED TO IT!

Funky me

Stiu ca s-a terminat vara atunci cand tenul meu cere crema...

Ma oripilează zgomotul de ascutit cutite.

Imi displace sa vorbesc la telefon dar am doua pe care le verific obsesiv la fiecare 10
minute. Daca suna cineva, de 8 din 10 ori nu raspund.

Mor dupa supa instant desi este atat de groaznic de nesanatoasa si ma extaziază amandinele pe care refuz sa le consider daunatoare.

Cateodata visez o fetita cu ochii mari ciocolatii si parul carliontat strans in 2 codite...

Mansfield Park and the end of summer

Ca intotdeauna, m-am afundat intr-o carte si acolo am ramas. Am uitat complet si de blog si de tot...Busy week asadar, dar, maine e vineri, treaba e terminata, cartea asemenea, sper ca maine voi reusi sa cobor un pic pe plaja sa ma vada soarele pana nu vine toamna, mai sper sa fac un pic de ordine in casa si sa (ma) spal cat pentru o saptamana caci intram in clasica revizie de toamna.
Seara fiind astfel incheiata cu succes singura problema ramane....ce citesc maine pe plaja? Astept sugestii desigur....desi nu prea am de la cine. :) Vizitatorii mei sunt putini si discreti, but it's ok...I love it like that!

Asadar, ca sa revin, am citit Mansfield Park...delicioasa, desigur, ca orice carte de Jane Austen. M-a inspirat, desigur, ca orice carte de Jane Austen si m-a captivat, desigur, deabea la sfarsit, ca orice carte de Jane Austen :).

Am putea sa luam una bucata familie bogata si una bucata verisoara saraca, sa le aruncam la un loc printre pagini si sa gatim o poveste numai buna pentru orice inimioara romantica. Un fel de Cenusareasa daca vreti, care se transforma in printesa cea frumoasa, cucereste toata familia, o invinge pe matusa cea uracioasa si rea si se casatoreste cu...(nu cu printul ca nu e nici un print pe-aici) vedeti voi cu cine, dupa ce cititi cartea. Toate astea se intampla, evident, dupa lupte seculare cu o multime de prejudecati ale epocii.
Mai in gluma mai in serios, romanul este unul in stilul clasic Jane Austen, cu un pic de melodrama pe ici, un pic de ironie pe colo, o gramada de personaje si destul de putine surprize dar totul atat de incantator prin simplitate.

P.S. Faza cu the end of summer ramane pe alt blog...ca am intepenit de cand stau pe scaun. :*

In my mind, in my heart

Afara se crapa de ziua, cerul era pictat in tuse aurii si peisajul de la picioarele noastre stralucea spalat de ultima ploaie. Zburam peste munti si vai, intr-un tarziu am coborat in padurea de sequoia, vantul batea printre crengi si o pasare sfida iarna cu cantecul ei singuratic. Paula mi-a aratat izvorul, am vazut trandafiri proaspeti pe mal si o pulbere de oase calcinate pe fundul apei, am auzit mii de voci printre copaci. Am simtit cum ma scufund in apa limpede si am stiut ca drumul durerii se termina intr-un neant absolut. In timp ce ma topeam, am avut o revelatie: neantul acela e plin de toate lucrurile universului. E neant si, in acelasi timp, e totul. Lumina sacramentala si intuneric de nepatruns. Sunt neantul, sunt tot ce este, sunt in fiecare frunza, in fiecare picatura de roua, in fiecare graunte de cenusa purtat de ape, sunt Paula, sunt eu insami, nu sunt nimic si sunt totul, in viata asta siin celelalte, sunt nemuritoare.

Paula - Isabel Allende

Saturday ramblings

Saturday again, and indeed a wonderful day it is. I'm looking back to last year and comparing situations and I am surprised and pleased. Though my financial situation has not much improved, I am surprisingly discovering how wonderful a year I've had. Strange how I somehow measure my years starting and ending with the vacation. Last year's was a disaster that lead into a disaster but all's well that ends well cause look at me now. I cannot begin to rejoice for the incredible amount of spare time that I'm having, for all the books I am able to read and all the hours and days that I can dedicate fully to myself and those dear to me. It is what I would call an ideal situation, however hard it is to keep sometimes.
So, in view of those sentimental words, here follow my usual Saturday ramblings.

I treated myself these days...a pair of shoes that make me smile and a couple of movies that make me cry. What else can a girl ask for! :)




And off we go...

Saturday ramblings

After a couple of crazy-busy weeks finally I'm enjoying a Saturday morning all to myself...I must say...there's nothing like these Saturday mornings!

Started off the day with a lovely self-pampering session...just what my sun burnt hair and skin needed!

After a delicious breakfast I indulged a little in girlie pass-times, such as this fabulous fashion show and some early morning shopping. Most importantly, my drug of choice while refreshing my ipod and enjoying lost loves .

It's noon now so here I am, as usual, inspired by some wonderful women , trying to cook...hope the end result looks like this: I'll try to update later.

Caldura mare

29 grade la ora noua seara...e vara si aerul cald zace in toti porii pielii mele suprasolicitate ...sunt la mare si cica vantul l-ar mai plimba de colo colo cand si cand, pe acest aer cald, dar nu se simte. A venit vara. Vara dupa care plange toata lumea cand e iarna si pe care o injura toata lumea cand ajunge aici. Cu turistii ei dezorientati si aratand ca niste pestisori din aceia mici care atunci cand ii fierb se fac rosii-rosii (garizi?), cu autobuzele supra-aglomerate si parca de-al dracului mai rare decat de obicei si cu gazele si tantarii ei insistenti si sacaitori. Odata cu ei si vesnicele comentarii si intrebari: ai fost la plaja? e calda marea? de ce nu esti bronzata?, etc...

Nu imi place vara....dar luna asta...atat de plina de schimbari climaterice de cativa ani incoace (de 1 iunie era racoare si chiar a plouat cateva zile mai incolo iar acum nu poti respira la 12 in mijlocul zilei)...cu toate astea luna asta am zambit...cu ochii mijiti in lumina prea stralucitoare si cu muzica in urechi si suflet, cu simturile-mi revoltate si corpul pe care nu mi-l recunosc...am zambit in soare.

Here are a few insights into my smiles: religion is bullshit, patrice, regii blestemati, nedjima, SdC and more..:)

Gaura neagra. over and out :D

Iaca se duse si anotimpul asta...care obisnuia sa-mi fie cel mai drag dar de vreo 2 ani incoace parca ma apasa tare. Cine stie...isi spune varsta cuvantul si incep sa fiu un pic influentata de vreme..vremuri..nu stiu. Cert este ca de cum a iesit un picut soarele pe cer, parca a iesit oleaca si peste garsoniera mea :)
Lucrez cam multicel ce-i drept...dar inca imi place si timpul trece repede. E amuzant si nu am timp de plictiseala ceea ce e grozav. Scot nasul pe fereastra si pentru prima oara in cativa ani ma bucura soarele si florile si multitudinea de pisici care au aparut pe langa bloc. Ies din bloc dimineata si zambesc dupa cateii babelor..cu freze traznite (si cateii si babele :P), ma amuz cu afisele electorale si am o stare generala de bine pe care mi-o doream de mult.

E adevarat ca bucataria mea trebuie zugravita, incaltarile imi sunt cam varza si astept o comanda cu 3 romane ale lui Jane Austen de vreo 3 saptamani dar hei...life is pretty :D

SI daca nu ma credeti pe cuvant iata niste exemple:






Self-publicity

Entry for March 3rd, 2008

Mi-am tot zis toata ziua sa nu o las sa treaca fara sa scriu ceva pe blog...pentru ca imi place cum arata...Entry for March 3rd, 2008...dar fiind mutata aici, nu mai am titlul asta din oficiu, asa ca l-am pus eu...poate un pic de tot o sa imi aduca inapoi din dragul si sporul cu care sciam pe 360. Momentan ma simt inca un oras fantoma al blogosferei....si incerc sa imi regasesc locuitorii si casele cu hornuri fumegande dar nu prea am succes. Imi bantuie prin gand si suflet atat de multe incat totul e rece si nimic nu se mai lipeste de pustietatea asta. Orasul meu nu are nici un locuitor si dumnezeul lui (adica eu) este prea ocupat cu alte celea...

Deci sa vedem, fiind anul nou dianaesc, ca sa-i zic asa... trag linie si fac totalul!

Anul asta(3.03.2007-3.03.2008):

• nu am mai implinit 21 de ani....cum s-a intamplat in ultimii 3 ani... :P
  
• am fost intr-un concediu minunat la Arad(+)
• am fost intr-un concediu dezastruos cu Alex (-/+ ce nu ne omoara, ne face mai puternici :P)
• am schimbat locul de munca (-/+) ceea ce a dus la
• 4 luni de concediu fortat :)) delicios de intelectual (+) si dureros dpdv financiar (-)
• am schimbat blogul (?)
• m-am ingrasat (-) ...infricosator
  
• m-am apucat de facut fotografii (+) ...ceea ce a prins bine vechii mele frustrari ca nu stiu sa pictez
• am primit cadou Happy (++) (un parfum adica, placere de neinteles pentru voi, sunt sigura)
• Edgar al meu s-a facut mare si frumos!! (+++) proud in a very motherly way
• am facut datorii pentru prima oara in viata (----) heart broken and ashamed
• am participat la nasterea frumosului www.delibris.net
  
• am organizat Schimb de Carti in Constanta
  
• am invatat sa gatesc...cat de cat...mai ales pizza!! (+)
  
• am cunoscut 3 persoane superbe...pe sufletul meu (+)
• m-am izolat foarte bine in cochilia mea din ce in ce mai atragatoare.
• mi-am imbogatit biblioteca (manca-o-ar mama!)
• si...saving the best for last...my Alex...whatever would I be without him...
  

P.S. Imi rezerv dreptul de a mai adauga chestii ....daca mai imi trece ceva prin cap.

Daily ramblings ...featuring Roxana

Diana B: de ce crezi ca un om atat de intelgent cum era einstein
Diana B: credea in dumnezeu...
Diana B: mi se pare extrem de ciudat

roxana s: stiu...la asta m-am gandit si eu ..foarte des. si cred ca am inteles. Einstein, ca multi oameni luminati, au vazut in ce masura mintea noastra e limitata - adica noi, restu', zicem, dar sunt putini cei care au sansa sa descurce itele...adica asta cum a descoperit el teoria relativitatii. si sigur, cand intelegi asta, intelegi si ca nu esti singur..adica intelegi ca exista o suma de factori care au facut ca tu sa ajungi intr-un anumit punct.
roxana s: *asa cum

Diana B: dar...
Diana B: eu nu cred ca mintea noastra e limitata...
Diana B: eu cred ca nu stim sa o folosim

roxana s: exact. ma rog, asta am vrut sa spun.

Diana B: pai...si cand intelegi asta....intelegi si ca nu esti singur?
Diana B: eu inteleg asta...si totusi cred ca sunt singura..
Diana B: e adevarat ca nu sunt einstein..

roxana s: da, ca exista un intreg esfodaj in spatele a ceea ce tu poti percepe.

Diana B: da
Diana B: esafodajul asta este creierul tau
Diana B: si nu dumnezeu

roxana s: ca-i zici divinitate..ma rog, mai putin importa. e vorba de sens. stii ca exista un sens inerent. ca asta e dumnezeu. nu credea einstein in dumnezeul de la biserica&stuff, cred ca suntem de acord aici.

Diana B: pai nu stiu..nu m-am gandit la asta..dar acum ca zici asta..nu nu cred ca se referea la dumnezeul de la biserica...

roxana s: totul e filtrat...prin creierul tau. dar nu e de sine statator.

Diana B: creierul...ba da!

roxana s: fara un inconstient colectiv? fara tot ce percepi, intern, e adevarat, dar mai ales extern?
roxana s: chiar si de-ai sta intr-o camera toata viata, fara obiecte, tot percepi..spatiu, timp, coordonate de tot felul...poate noi am descoperit doar cateva pana in momentul de fata.

Diana B: hmm...cred ca nu ne intelegem
Diana B: da...exista un univers exten...in mod evident
Diana B: dar
Diana B: el este controlat de creierul nostru...adica universul nostru intern
Diana B: si nu invers

roxana s: ce vreau eu sa spun este ca einstein ajunsese la concluzia ca exista o ordine inerenta a lucrurilor. asta e dumnezeu.

Diana B: si drept dovada
Diana B: toate bolile care schimba felul in care percepem lucrurile
Diana B: eu cred ca ordinea o facem noi...nu exista ea asa...din senin
Diana B: tocmai l-am contrazis pe einstein
Diana B: i rule

roxana s: eu cred ca asta credea einstein. si eu cred la fel cu el.
roxana s: tot universul nu sta in noi, sau intr-un singur creier. lumea a inceput cu mult inaintea noastra. sau exista in acelasi timp, asa cum cred eu.
roxana s: cred ca trecutul, prezentul si viitorul sunt una si aceeasi dimensiune, dar nu putem percepe decat fragmentar.
roxana s: da, cred ca ti-am povestit ca e o metafora in filosofie...
roxana s: daca iei o coala, o infasori si lasi sa cada o picatura de cerneala pe ea - cand te uiti, ai o singura picatura de cerneala.
roxana s: daca desfasori coala, ai o serie de picaturi, in succesiune.
roxana s: asa si noi, nu percepem decat evenimentele in succesiune - "dumnezeu" le poate percepe in acelasi timp.
roxana s: sort of computer, daca vrei..asta e de fapt template-u' - o baza de date.

Diana B: aha...
Diana B: imi place metafora asta...

roxana s: si mie. eu una mai si cred in ea. normal, sunt unele chestii seducatoare in filosofie...dar in asta am mai multa incredere, cel putin in faza in care am ajuns...
roxana s: cu gandurile, cu problematizarea...
roxana s: adica daca te uiti asa..in trecut, cam asta intelegi.... pamantul era rotund de la inceputuri, dar cat timp omul nu a crezut ca era patrat? si asta era in creierul lui, intern, cum spui tu. neinteresant, pamantul tot rotund era.
roxana s: deci in afara creierului uman, care se incapatana sa il vada patrat.
roxana s: "dumnezeu" stia ca era rotund. acum stim si noi.
roxana s: si asta e cu toate lucrurile si marile descoperiri...

Diana B: pentru ca exista limitari..pentru ca atunci, la fel ca si acum, nu cunosteam tot...
Diana B: dar asta nu inseamna ca exista totusi cineva care cunostea tot...
Diana B: noi atunci nu aveam toate datele problemei pentru a crede ca pamantul este rotund
Diana B: la fel cum acum nu avem toate datele problemei pentru a spune ca "dumnezeu" cunoaste tot sau..ca el exista for that matter
Diana B: ii zic el...dar ma refer la ..ce numeai tu ordinea inerenta a lucrurilor...
Diana B: si presupun ca any name will do...as long as people don't interpret it wrongly...asa cum au facut cu Dumnezeu...denumirea..

roxana s: da, exact.
roxana s: pai nu spun ca ar fi existat "cineva" (asta cred ca e problema cu dumnezeu ca si concept, ca oamenii vor ca el sa arate ca un m, sau macar sa fie o forta, etc., ca sa raman, repet, la nivelul capacitatii lor de perceptie) ci, in cazul pamantului, exista "insusi" pamantul, care "stia" ca era/este rotund.
roxana s: adica asta e o "ordine inerenta". pamantul in sine era rotund, chiar daca omul nu pricepea - dovada suprema ca nu creierul lui e stapanul ordinii inerente a lucrurilor.

Diana B: tocmai asta e ideea cu care cochetez eu....pentru ca nu am adoptat=o inca in intregime ca fiind a mea...
Diana B: si anume ca
Diana B: e posibil...ca totul in afara creierului nostru...sa fie o "plasmuire"(fara a inclina prea mult spre sensul de inventie) a creierului nostru..
Diana B: sa fie doar imagini pe care creierul le emite...ca o realitate virtuala...
Diana B: emisa de creier pt fiecare in parte
Diana B: si ai sa zici ca e imposibil ca toate aceste realitati ale oamenilor sa coincida..
Diana B: dar nu stim ca ele coincid sau nu...doar presupunem
Diana B: doar am inventat niste conventii care sa le denumeasca astfel incat sa nu fie totul un mare haos...
Diana B: am i making any sense?

roxana s: sure. asta se zice si e, in mare parte, adevarata. teoria. adica, dupa parerea mea. numai ca eu consider ca sunt mai multe dimensiuni..deci da, realitatile variaza in functie de fiecare persoana....
roxana s: pentru un homosexual barbatii sunt interesanti - din start, un exemplu banal.
roxana s: ceea ce nu poate spune un barbat care nu e homosexual. i se pare chiar aberant.
roxana s: dar realitatea cu R, in sine, comporta niste baze care trebuie sa fie comune...adica in afara tuturor determinarilor astora, la nivel inferior, ca sa zic asa, exista realitati comune.
roxana sofonea: ca, spre exemplu, ca pamantul e rotund . mi se rupe mie, ca individ, nici nu percep prea bine... dar el e rotund pentru toata lumea.

Diana B: realitati comune...dar daca sunt numai denumiri comune? nu si realitatile...nu ai de unde sa stii daca ceea ce tu numesti rotund corespunde cu ceea ce eu numesc rotund
Diana B: nu cred ca exista sfarsit pt discutia asta.
Diana B: nu te mai obosesc

roxana s: e na

The beautiful people

De cateva zile incerc sa scriu un blog...si iata ca imi dovedesc inca o data cat de greu imi e sa scriu despre lucruri bune...si cum amagesc hartia sau spatiul virtual ca in viata mea ar exista numai lucruri neplacute.
Si totusi nu e asa...uneori frumosul ma loveste si ma impresioneaza atat de tare incat poate ca nu vreau sa scriu despre asta tocmai pentru a nu risca ceva...din superstitia stupida ca daca vorbesc despre un vis sau o minune acestea se destrama si dispar.
Dar nu e cazul acum...am intalnit un om frumos...o persoana deosebita care mi-a colorat weekendul si probabil si inca multe alte zile de acum incolo. Propriul meu mos craciun la mijloc de februarie...pe care l-am asteptat in zapada si cu neincredere dar el a venit nevertheless si mi-a amintit de bucuria copilareasca de care imi era atat de dor. Ii multumesc si vreau sa-i daruiesc si eu un pic de frumos...

Emotii si dorinte

Emotii multe si dorinte si mai multe...incerc sa make sense of it all...incerc sa nu ma simt persecutata sau nedreptatita. Stiu ca e o boala sau cel putin frustrare si complex dar mintea mea nu are inclinatii autoritare si ii este imposibil sa-mi controleze sentimentele. Vreau inca, le fel de copilareste ca si pana acum, sa stau acasa si sa-mi cada totul din...tavan...ca cerul e departe. Trebuie sa-mi infrang toate pornirile astea si sa imi doresc sa fac ce trebuie....numai ca mi se pare imposibil.
Intre timp, imi hranesc obsesiile si le ridic pe culmi niciodata de ele intalnite...



Daca vreodata va intrebati ce e aia pasiune....just look at her face....

P.S. I just have to: