Annelies Verbeke - Dormi!

Dormi a fost una dintre surprizele frumoase ale colectie Cotidianul. Pentru mine, unul dintre cele mai importante caracteristici ale unei carti este sa starneasca o reactie - pozitiva sau negativa, nu conteaza, reactie sa fie! Iar acest roman te tine treaz, parca in ciuda insomniei personajelor.
Inca de la primele pagini ai doua optiuni: te simti recunoscator pentru ca poti dormi sau simti din plin agonia insomniilor cu atat mai mult cu cat te recunosti in personaje.
Benoit traieste in permanenta cu gandul la mama sa, un mister si o fascinatie pentru el in ciuda demitizarii fortate a acesteia de catre societate. Copilul iubit mai mult decat orice altceva, devine in momentul integrarii in societate, un proscris, condamnat pentru greselile si alegerile mamei. Indiferent ce face societatea din ea, mama ramane pentru copil o fiinta de basm. Despărtirea de ea si apoi moartea provoaca copilului si adultului de mai tarziu insomnii chinuitoare.
Maya ii apare in viata, sunandu-i la interfon, intr-o noapte de insomnie pentru amandoi. Lipsa somnului persista la ea inca din copilarie, resimte din plin si cu ranchiuna diferentele dintre ea si restul lumii. Insomnia duce la disperare şi totul ii este preferabil! Suntem toti nebuni! concluzionează ea.
Cele doua personaje se regasesc unul in celalalt. Par a se privi in oglinda, doua versiuni ale aceleiasi fiinte. Insomnia ii apropie si sunt, fiecare, tratamentul celuilalt.
Romanul ofera una dintre cele mai vivide si impresionante descrieri ale singurataii pe care le-am citit vreodata. Domeniul fictiv al romanului se confunda cu cel realist. O carte trista, plina de disperare si suferinta, un scris lucid si euforic.

Notre Dame de Paris - Victor Hugo

Am acasa la ai mei un exemplar foaaaarte vechi si foaaaarte in franceza al acestui roman. Mi-am dorit întotdeauna sa-l citesc dar niciodata nu am ajuns la un nivel corespunzator de cunoastere a limbii franceze. Asa ca, intr-una din saptamanile trecute, cand toata lumea se entuziasma in fata unei carti la 1 leu, eu ma entuziasmam in fata singurei carti pe care o am de atata timp si nu am reusit sa o citesc. Asadar, reeditarea ei in limba romana mi-a starnit o mare bucurie. In sfarsit voi putea sa o citesc. Nu ma intrebati de ce nu mi-am luat mai demult o editie mai veche pentru ca nu stiu sa va raspund. Cert este ca m-am trezit cu noaptea in cap (ca-n vremurile bune ale colectiei Cotidianul) si am achizitionat respectivul volum.
Ca orice roman care se lasa asteptat, a mai stat vreo saptamana pe noptiera pana mi-am facut curaj. Amintirea fragilei si neintelesei editii în limba franceza, dar si volumul considerabil de pagini ma cam intimidau. Intr-un sfarsit, mi-am facut curaj.
Romanul se incepe cu greu. Primele capitole, ca si cateva de la mijloc de altfel, desi le recunosc valoarea literara, incetinesc lectura si o fac apasatoare. Mi-am zis ca este stilul caracteristic Victor Hugo si am continuat. Pe parcurs, se dezvaluie un roman de o frumusete ravasitoare. Hugo este un artist desavarsit. Nu scrie doar o poveste ci o intreaga si complexa opera.
Neverosimilul dramaticului si al descoperirilor spectaculoase este atenuat de sentimentele atat de vii ale personajelor. Totul este impecabil descris. Dragostea e oarba, salbatica si provoaca numai catastrofe. Gelozia e animalica si capabila sa intunece mintea. Bunatatea este luata drept prostie si naivitatea este un defect de neiertat. Dumnezeu e un papusar crud si egoit iar salvatoare este numai moartea. Moarte purifica si pune lucrurile la locul lor. Un alt final pentru această poveste este de neinchipuit.
Personajele au caracteristici atat de umane încat iti este greu sa simpatizezi pe cineva. Slabiciunile ii trag pe toti in jos. Frumoasa si inocenta tiganca inspira dispreţ din cauza naivitatii cu care duce la pierzanie pe toti cei ce o iubesc, ea insasi slavindu-l pana in panzele albe pe singurul caruia nu-i pasa de ea. Candoarea cu care iubeste pe cine nu trebuie este aproape revoltatoare.
Frustrarile preotului repugna deoarece amintesc de toate coliviile in care religia isi indeasa adeptii. Iar balndul si tristul cocosat are ca singur si suprem defect faptul ca este o permanenta oglinda pentru toti cei care il privesc. Uratenia lui fizica ii sperie si ii animalizeaza tocmai pentru ca in ea isi recunosc sufletele.
Va recomand cu insistenta sa suportati cu indarjire sau sa treceti peste descrierile lungi si elaborate pentru ca romanul merita cu adevarat sa fie citit si retinut in suflet in in minte drept una dintre capodoperele literaturii, drept o oglindă a vietii umane.
Inutil sa mentionez ca, daca ati vazut desenele animate (frumoase de altfel) si va asteptati sa regasiti in carte aceleasi personaje, veti fi dezamagiti. In afara de numele personajelor si locatia, nu sunt prea multe lucuri in comun intre cele doua. Romanul este frumos intr-un fel cu totul diferit.

Naturally...

La noi inca nu e foarte la moda toata chestia asta cu diverse produse organice, dar mie mi se pare un lucru foarte bun si sustin ideea pe cat pot. E adevarat ca produsele organice sunt o idee mai scumpe dar cred ca sanatatea noastra merita. In Romania alegerile noastre sunt insa limitate caci nu sunt multe produse genul acesta si nici magazine care le promoveaza. Iata, asadar, cateva produse pe care eu le-am descoperit prin intermediul Inei si le recomand:

Ruth Benedict - The Chrysanthemum and the Sword

The Chrysanthemum and the Sword nu este un roman si nu este fictiune. In ultimul timp se pare ca numai asta am citit asa ca acest studiu(extrem de interesant de altfel) a fost ca o gura de aer proaspat. Desi studiul a fost inceput in 1944, deci nu este tocmai de actualitate, ideile sunt interesante si noi. Pentru un pasionat de cultura japoneza (si se pare ca sunt multi in ultimul timp) consider cartea lectura obligatorie.
Cartea a fost scrisa din motive politice, pentru a fi de folos in al doilea razboi mondial si a putea preveni comportamentul japonezilor. Drept urmare, prima parte poate fi un pic plictisitoare daca nu esti neaparat pasionat de istorie. Pe parcurs, insa, atmosfera se destinde, discutiile trec de la strategie militara la lectii de mentalitate si moralitate japoneza. M-au fascinat detaliile despre felul de a gandi atat de diferit de al nostru dar si abordarea lingvistica.
Aceasta antropologie culturala acopera o multime de subiecte referitoare la viata politica, religioasa si economica a vietii in Japonia incepand cu secolul sapte dar si despre viata si regulile de familie.

America - Kafka

America este un roman pe parcursul caruia te urmareste ciudatul. Tipul acela de ciudat care iese din obisnuit si din normal si te urmareste subtil printre pagini si capitole. Eroul romanului este un personaj singuratic si enervant de naiv. Bizarul tanar, imigrant european pe motive de conduita tipic adolescentina este gonit spre America unde isi gaseste un unchi care sfarseste prin a il abandona si acesta din motive la fel de bizare.
America este primul si ultimul roman al lui Kafka, roman la care lucreaya toata viata si care sfarseste prin a fi publicat postum de catre executorul sau literare care ii si alege acest nume. Se simte din plin ca acesta este un roman neterminat, poate doar o schita de roman caci multe lucruri raman "in aer", diverse fire ale povestirii se rup fara nici o explciatie si totul este destul de neclar.
Ar fi interesant de stiut care era sfarsitul dorit de Kafka pentru acest roman, mai ales pentru ca nu sunt in stare sa imi imaginez eu unul. Cred ca ar fi fost un roman masiv pentru ca cele 200 de pagini lasa mereu impresia unei introduceri si atat. Cand ma gandesc si la faptul ca autorul l-ar fi numit "Omul care a disparut" curiozitatea mea este si mai mare...Romanul da impresia unui roman oarecum fantezist. La sosirea in America, Karl vede statuia libertatii tinand in mana o sabie in loc de faclie. Povestea imigrantului devine un fel de fantezie urbana cu accente usor ironice si moralizatoare.

Desenam pentru Erika – licitatie cu scop caritabil

Un numar important de artisti contemporani romani au donat lucrari pentru organizarea unei licitatii caritabile prin care se urmareste strangerea sumei de 200 000 EU, necesare tratamentului unei fetite de doi ani bolnava de leucemie. Erika Eleny Josian a fost diagnosticata cu leucemie acuta limfoblastica pe 31.10.2008 de Institul Clinic Fundeni. In august 2008, medulograma ei arata normal, cel putin asa sustin medicii care i-au facut analizele. La repetarea analizelor, doua luni mai tarziu, s-a descoperit ca are peste 90% celule blastice cu aspect morfologic limfoblas. Singura sansa de supravietuire este tratamentul in strainatate care trebuie facut imediat.

Costurile acestui tratament sunt foarte mari, iar parintii nu si le permit.

Ca sa o ajute, artistii romani s-au solidarizat, donand fiecare cate o lucrare spre a fi vanduta, in speranta ca sumele stranse vor acoperi o parte importana din tratament. Lucrarile lor, vor fi vandute sub forma de licitatie, joi 27 noiembrie 2008, la Anaid Art Gallery.

Anaid Art Gallery
Str. Slobozia nr.4 sector 4 Bucuresti

email: contact@anaid.ro

Golem - Gustav Meyrink

Se pare ca acest roman Golem este cel mai "citibil" dintre romanele autorului Gustav Meyrink, un autor despre care am auzit ca ar considerat un fel de Edgar Allan Poe al Austriei. L-am inceput asadar cu mare placere si nerabdare, Poe fiind printre preferatii mei.
Am fost insa, inca de la inceput, un pic dezamagita de haosul scriiturii. Personajele sunt vagi si greu de recunoscut de la o pagina la alta, firul povestii pare acoperit de o perdea de ceata si in loc de o lectura relaxanta am dat peste una care necesita o gramada de concentrare. Golemul, creatura legendara in folclorul iudaic este personajul care le leaga pe toate celelalte. In afara de acesta, nu e prea sigur cine sunt celelalte personaje, si cine prin ce experienta trece. Povestea este adesea eliptica si intregul roman pare un vis - fara sens, cap sau coada. La sfarsit nu esti tocmai sigur ce s-a intamplat cu adevarat in naratiune si ce a fost in imaginatia sau memoria diferitelor personaje.

Childhood feels like...

An American Tail

Daca nu stiti cine este Fievel Mousekewitz sau Tiger nu cred ca vreau sa mai vorbes cu voi pana nu aflati! :P. Realizez ca ceea ce voi spune in continuare este unul dintre cliseele ultimilor ani dar....ACESTEA erau DESENE ANIMATE. Desene - adica desenate de niste oameni, cu mana, creion si culori si animate adica puse cap la cap prin habar n-am ce procedee dar ce iesea era absolut genial. De fiecare data cand imi amintesc de cate un astfel de desen animat si il mai si gasesc pe youtube sau pe wikipedia, bucuria ma tine zile intregi! Ei bine acum mi-am facut plinul pe saptamana asta. Mi-am amintit de An American Tail din intamplare si de vreo ora ma gandesc numai la Fievel si Papa Mousekewitz, la caseta video cu desene animate cu soricei convinsi ca there are no cats in America, de cantecele lor vesele sau melancolice, de engleza pe care o intelegeam si nu prea.

Asadar, prin prisma acestor amintiri frumoase m-am gandit ca ar fi frumos sa ii implic si pe altii in aceasta bucurie. Deci, daca va amintiti lucruri frumoase din copilarie, lucruri care va faceau sa zambiti...scrieti despre ele, puneti drept titlu "Childhood feels like" si lasati-mi un link. De-abea astept sa descopar amintirile voastre despre copilarie.

Asa ca, pentru mine, in seara asta, CHILDHOOD FEELS LIKE: An American Tail

Ruthanne Lum McCunn - O mie de monede de aur

Ruthanne Lum McCunn este o autoare cu origini scotiene si chinezesti care in mod evident ii influenteaza scrisul. Pe tot parcursul cartii m-am intrebat oare cum se face ca o americanca are asemenea interese (stiu, prejudecati...guilty as charged:P). Romanul nu este insa deloc o pierdere de timp. Este o poveste sensibila si impresionanta, inspirata din povestea vietii unei chinezoaice. Calatoria lui Lalu este una clar initiatica, in mod evident plina de obstacole, majoritatea tragice.
Din casa saracacioasa a praintilor, prin bratele banditilor si ale matroanelor si traficantelor, imigranta ilegala pe un vas si sclava/prostituata intr-un bordel dintr-un oras al cautatorilor de aur, Lalu/Polly nu isi doreste si nu viseaza altceva decat libertatea. Pentru a o castiga insa, trebuie sa invete sa aiba din nou incredere in oameni si, ca intr-o poveste frumoasa, dragostea o salveaza. Povestea ei este una cu happy-ending desi este in mod clar o poveste care vrea sa atraga atentia asupra nenumaratelor fete care s-au aflat in situatia eroinei si nu au sfarsit la fel de bine. Si cred ca aceasta biografie bine documentata si scrisa cu multa atentie chiar reuseste acest lucru.