Caietele lui Don Rigoberto - Llosa

Caietele lui don Rigoberto este una dintre cele mai impresionante carti citite de mine. Continuare a Elogiului mamei vitrege aceasta carte este inca o demonstratie a elegantei cu care scrie Llosa. Nici un alt autor nu transforma dragostea intr-o arta in maniera in care o face el. Totul este trecut prin filtrul placerii. Fiecare amintire, lectura, vis si intamplare participa la formarea cititorului, la initierea lui in tainele hedonismului.
Autorul construieste acest roman pe mai multe planuri. Punctul central al sau este relatia dintre don Rigoberto si sotia sa Lucrecia, o relatie care se desfasoara acum mai mult in planul imaginarului. Fiecare primeste scrisori anonime pe care le preseupune a fi de la celalalt si isi construiesc, pe baza lor, o lume de vise si placeri imaginare care ii ajuta sa ignore si sa suporte realitate amara de a fi separati.
Don Rigoberto se scufunda in caietele sale cu citate si insemnari si colectia sa de gravuri pe cand Lucretia se sufoca de remuscari dar si dorinte pe care nu le poate infrana. In acest timp, Fonchito, cel care a fost distrugatorul acestei casnicii, preia asupra sa sarcina impacarii acestui cuplu ca o forma de ispasire sau poate un joc intim si pervers. Pasiunea sa pentru Schiele se transforma intr-o obsesie care il impinge sa-si faca din propria familie niste modele, niste picturi vii care sa ii confirme identificarea sa cu acest pictor.

www.delibris.net