Think Hard!

Credits

Photoshop beauties

Found here.

Daily ramblings ...featuring Roxana

Diana B: de ce crezi ca un om atat de intelgent cum era einstein
Diana B: credea in dumnezeu...
Diana B: mi se pare extrem de ciudat

roxana s: stiu...la asta m-am gandit si eu ..foarte des. si cred ca am inteles. Einstein, ca multi oameni luminati, au vazut in ce masura mintea noastra e limitata - adica noi, restu', zicem, dar sunt putini cei care au sansa sa descurce itele...adica asta cum a descoperit el teoria relativitatii. si sigur, cand intelegi asta, intelegi si ca nu esti singur..adica intelegi ca exista o suma de factori care au facut ca tu sa ajungi intr-un anumit punct.
roxana s: *asa cum

Diana B: dar...
Diana B: eu nu cred ca mintea noastra e limitata...
Diana B: eu cred ca nu stim sa o folosim

roxana s: exact. ma rog, asta am vrut sa spun.

Diana B: pai...si cand intelegi asta....intelegi si ca nu esti singur?
Diana B: eu inteleg asta...si totusi cred ca sunt singura..
Diana B: e adevarat ca nu sunt einstein..

roxana s: da, ca exista un intreg esfodaj in spatele a ceea ce tu poti percepe.

Diana B: da
Diana B: esafodajul asta este creierul tau
Diana B: si nu dumnezeu

roxana s: ca-i zici divinitate..ma rog, mai putin importa. e vorba de sens. stii ca exista un sens inerent. ca asta e dumnezeu. nu credea einstein in dumnezeul de la biserica&stuff, cred ca suntem de acord aici.

Diana B: pai nu stiu..nu m-am gandit la asta..dar acum ca zici asta..nu nu cred ca se referea la dumnezeul de la biserica...

roxana s: totul e filtrat...prin creierul tau. dar nu e de sine statator.

Diana B: creierul...ba da!

roxana s: fara un inconstient colectiv? fara tot ce percepi, intern, e adevarat, dar mai ales extern?
roxana s: chiar si de-ai sta intr-o camera toata viata, fara obiecte, tot percepi..spatiu, timp, coordonate de tot felul...poate noi am descoperit doar cateva pana in momentul de fata.

Diana B: hmm...cred ca nu ne intelegem
Diana B: da...exista un univers exten...in mod evident
Diana B: dar
Diana B: el este controlat de creierul nostru...adica universul nostru intern
Diana B: si nu invers

roxana s: ce vreau eu sa spun este ca einstein ajunsese la concluzia ca exista o ordine inerenta a lucrurilor. asta e dumnezeu.

Diana B: si drept dovada
Diana B: toate bolile care schimba felul in care percepem lucrurile
Diana B: eu cred ca ordinea o facem noi...nu exista ea asa...din senin
Diana B: tocmai l-am contrazis pe einstein
Diana B: i rule

roxana s: eu cred ca asta credea einstein. si eu cred la fel cu el.
roxana s: tot universul nu sta in noi, sau intr-un singur creier. lumea a inceput cu mult inaintea noastra. sau exista in acelasi timp, asa cum cred eu.
roxana s: cred ca trecutul, prezentul si viitorul sunt una si aceeasi dimensiune, dar nu putem percepe decat fragmentar.
roxana s: da, cred ca ti-am povestit ca e o metafora in filosofie...
roxana s: daca iei o coala, o infasori si lasi sa cada o picatura de cerneala pe ea - cand te uiti, ai o singura picatura de cerneala.
roxana s: daca desfasori coala, ai o serie de picaturi, in succesiune.
roxana s: asa si noi, nu percepem decat evenimentele in succesiune - "dumnezeu" le poate percepe in acelasi timp.
roxana s: sort of computer, daca vrei..asta e de fapt template-u' - o baza de date.

Diana B: aha...
Diana B: imi place metafora asta...

roxana s: si mie. eu una mai si cred in ea. normal, sunt unele chestii seducatoare in filosofie...dar in asta am mai multa incredere, cel putin in faza in care am ajuns...
roxana s: cu gandurile, cu problematizarea...
roxana s: adica daca te uiti asa..in trecut, cam asta intelegi.... pamantul era rotund de la inceputuri, dar cat timp omul nu a crezut ca era patrat? si asta era in creierul lui, intern, cum spui tu. neinteresant, pamantul tot rotund era.
roxana s: deci in afara creierului uman, care se incapatana sa il vada patrat.
roxana s: "dumnezeu" stia ca era rotund. acum stim si noi.
roxana s: si asta e cu toate lucrurile si marile descoperiri...

Diana B: pentru ca exista limitari..pentru ca atunci, la fel ca si acum, nu cunosteam tot...
Diana B: dar asta nu inseamna ca exista totusi cineva care cunostea tot...
Diana B: noi atunci nu aveam toate datele problemei pentru a crede ca pamantul este rotund
Diana B: la fel cum acum nu avem toate datele problemei pentru a spune ca "dumnezeu" cunoaste tot sau..ca el exista for that matter
Diana B: ii zic el...dar ma refer la ..ce numeai tu ordinea inerenta a lucrurilor...
Diana B: si presupun ca any name will do...as long as people don't interpret it wrongly...asa cum au facut cu Dumnezeu...denumirea..

roxana s: da, exact.
roxana s: pai nu spun ca ar fi existat "cineva" (asta cred ca e problema cu dumnezeu ca si concept, ca oamenii vor ca el sa arate ca un m, sau macar sa fie o forta, etc., ca sa raman, repet, la nivelul capacitatii lor de perceptie) ci, in cazul pamantului, exista "insusi" pamantul, care "stia" ca era/este rotund.
roxana s: adica asta e o "ordine inerenta". pamantul in sine era rotund, chiar daca omul nu pricepea - dovada suprema ca nu creierul lui e stapanul ordinii inerente a lucrurilor.

Diana B: tocmai asta e ideea cu care cochetez eu....pentru ca nu am adoptat=o inca in intregime ca fiind a mea...
Diana B: si anume ca
Diana B: e posibil...ca totul in afara creierului nostru...sa fie o "plasmuire"(fara a inclina prea mult spre sensul de inventie) a creierului nostru..
Diana B: sa fie doar imagini pe care creierul le emite...ca o realitate virtuala...
Diana B: emisa de creier pt fiecare in parte
Diana B: si ai sa zici ca e imposibil ca toate aceste realitati ale oamenilor sa coincida..
Diana B: dar nu stim ca ele coincid sau nu...doar presupunem
Diana B: doar am inventat niste conventii care sa le denumeasca astfel incat sa nu fie totul un mare haos...
Diana B: am i making any sense?

roxana s: sure. asta se zice si e, in mare parte, adevarata. teoria. adica, dupa parerea mea. numai ca eu consider ca sunt mai multe dimensiuni..deci da, realitatile variaza in functie de fiecare persoana....
roxana s: pentru un homosexual barbatii sunt interesanti - din start, un exemplu banal.
roxana s: ceea ce nu poate spune un barbat care nu e homosexual. i se pare chiar aberant.
roxana s: dar realitatea cu R, in sine, comporta niste baze care trebuie sa fie comune...adica in afara tuturor determinarilor astora, la nivel inferior, ca sa zic asa, exista realitati comune.
roxana sofonea: ca, spre exemplu, ca pamantul e rotund . mi se rupe mie, ca individ, nici nu percep prea bine... dar el e rotund pentru toata lumea.

Diana B: realitati comune...dar daca sunt numai denumiri comune? nu si realitatile...nu ai de unde sa stii daca ceea ce tu numesti rotund corespunde cu ceea ce eu numesc rotund
Diana B: nu cred ca exista sfarsit pt discutia asta.
Diana B: nu te mai obosesc

roxana s: e na

Caietele lui Don Rigoberto - Llosa

Caietele lui don Rigoberto este una dintre cele mai impresionante carti citite de mine. Continuare a Elogiului mamei vitrege aceasta carte este inca o demonstratie a elegantei cu care scrie Llosa. Nici un alt autor nu transforma dragostea intr-o arta in maniera in care o face el. Totul este trecut prin filtrul placerii. Fiecare amintire, lectura, vis si intamplare participa la formarea cititorului, la initierea lui in tainele hedonismului.
Autorul construieste acest roman pe mai multe planuri. Punctul central al sau este relatia dintre don Rigoberto si sotia sa Lucrecia, o relatie care se desfasoara acum mai mult in planul imaginarului. Fiecare primeste scrisori anonime pe care le preseupune a fi de la celalalt si isi construiesc, pe baza lor, o lume de vise si placeri imaginare care ii ajuta sa ignore si sa suporte realitate amara de a fi separati.
Don Rigoberto se scufunda in caietele sale cu citate si insemnari si colectia sa de gravuri pe cand Lucretia se sufoca de remuscari dar si dorinte pe care nu le poate infrana. In acest timp, Fonchito, cel care a fost distrugatorul acestei casnicii, preia asupra sa sarcina impacarii acestui cuplu ca o forma de ispasire sau poate un joc intim si pervers. Pasiunea sa pentru Schiele se transforma intr-o obsesie care il impinge sa-si faca din propria familie niste modele, niste picturi vii care sa ii confirme identificarea sa cu acest pictor.

www.delibris.net

The beautiful people

De cateva zile incerc sa scriu un blog...si iata ca imi dovedesc inca o data cat de greu imi e sa scriu despre lucruri bune...si cum amagesc hartia sau spatiul virtual ca in viata mea ar exista numai lucruri neplacute.
Si totusi nu e asa...uneori frumosul ma loveste si ma impresioneaza atat de tare incat poate ca nu vreau sa scriu despre asta tocmai pentru a nu risca ceva...din superstitia stupida ca daca vorbesc despre un vis sau o minune acestea se destrama si dispar.
Dar nu e cazul acum...am intalnit un om frumos...o persoana deosebita care mi-a colorat weekendul si probabil si inca multe alte zile de acum incolo. Propriul meu mos craciun la mijloc de februarie...pe care l-am asteptat in zapada si cu neincredere dar el a venit nevertheless si mi-a amintit de bucuria copilareasca de care imi era atat de dor. Ii multumesc si vreau sa-i daruiesc si eu un pic de frumos...

Iris Murdoch - despre transcendenta si moralitate

Interviu de Donna Tartt(publicat pentru prima oara in noiembrie 1992)
Traducere: Diana Borca


DONNA TARTT: In “Metaphysics as a Guide to Morals [Penguin USA]”, declarati ca morala este transcendenta. Stiu ca este nedrept sa va cer sa explicati transcedentalul dar puteti incerca?

IRIS MURDOCH: Cuvantul transcendent este cam bizar. Pentru inceput sa spunem ca oameni din epoci diferite au atitudini diferite fata de moralitate, si tot felul de persoane si popoare au diferite atitudini fata de moralitate si nu putem acuza oamenii pentru ca nu au inteles lucruri pe care noi le consideram a se afla la limita moralitatii. Dar, lasand acestea la o parte, cand discutam despre transcendent trebuie sa mentionam si atitudinea noastra cu privire la dumnezeu. Cred ca multi oameni sunt de parere ca nu exsita alta cale de a privi moralitatea absoluta.

DT: Dumneavoastra credeti in Dumnezeu?

IM: Nu cred in Dumnezeul crestin. Am fost crescuta in religia anglicana si am crezut in Dumnezeu si Isus ca divinitate pana pe la 17-18 ani, cand am devenit marxista.

DT: [razand] Vai de mine!

IM: [razand] Totusi, nu am fost marxista prea mult timp.

DT: Credeti ca lipsa credintei este o problema in ceea ce priveste moralitatea?

IM: In aceasta era computerizata si in general mecanizata, cred ca multi oameni se simt pierduti si probabil ca trebuie sa credem intr-un fel de determinism. Si cred ca exista un parere despre determinism, fie ca este recunoscuta sau nu, in spatele unei disperari traita de multi oameni. Notiunea cum ca ar exista o autoritate superioara, ceva ce ii face pe unii oameni mai buni decat altii sau care duce la o viata mai buna, a disparut o data cu crestinismul. Cred ca mecanizarea, epoca masinilor are mult de a face cu asta.

DT: In aceasta era a tehnologiei, ceea ce putem stii este atat de controlat de tehnologie si mass-media. Credeti ca exista un real motiv de ingrijorare aici?

IM: Nu e cazul sa ne ingrijoram pentru ca este ceva ce exista impreuna cu noi intr-o lume civilizata, pana cand vom ceda cu totii si vom deveni barbari, ceea ce s-ar putea intampla mai tarziu… [Tartt rade] dar nu am ajuns acolo inca.

DT: Ei bine, cum ramane cu rolul guvernului in reglementarea moralitatii?

IM: Cred ca majoritatea oamenilor stiu ca este o diferenta intre public si privat, si ca lucrurile publice sunt adesea, desi nu intotdeauna, rezolvate prin legi si ordonante date de un stat democratic si depind de alegerile noastre si libertatea noastra. Ingrijirea statului democrat este ceva ce merita multa atentie acum.

DT: In America ni se spune in mod repetat ca suntem niste persoane morale, si ni se arata caracteristicile morale care sunt americane si cele care nu sunt (rasete) De parca asa ceva ar exista. Sunt doar slogane politice.

IM: Atat in Anglia cat si in America exista probleme cum ar fi avorturile si se dezbate existenta legilor cu privire la aceste probleme. Oamenii trebuie sa ia o decizie cu privire la acest lucru. In Anglia nu exista legi impotriva avortului. Si aici chiar intervine formarea morala deoarece cred ca este important ca [tinerele] fete sa fie foarte atente la ceea ce fac. O intreaga viata poate fi distrusa prin aceasta oribila alegere.

DT: Si indiferent care este hotararea, alegerea este groaznica.

IM: Este o alegere groaznica. Dar nu cred ca legea ar trebui sa intervina aici. Exista si multe alte probleme care se afla la periferia legii si hotararea statului trebuie acceptata fie ca ne place sau nu.

DT: Credeti ca moralitatea poate fi predata?

IM: Afirmatia "Copiii nu pot fi invatati moralitatea."este o absurditate. Este foarte important sa ne invatam copiii despre adevar si frumusete si dragoate. Schopenhauer avea dreptate cand spunea ca exista numai doua reguli –sa nu ranesti pe nimeni si sa fii milos cu toata lumea. Nu a introdus insa in teoria sa, dragostea, pe care eu as vrea sa o introduc totusi.

DT: Iris, din pacate nu mai avem loc pe caseta.

IM: Oh doamne. Nu mai putem continua putin?

DT: Putem incerca, si spera ca nu vom fi oprite?

IM: Cine sa ne opreasca?

DT: Aparatul.

IM: [rade] Mai sa fie! Nu exista libertate!

Interviu publicat pe www.delibris.net.
In original: aici.

Buna seara prieteni...

Ajunsa acasa dupa Schimb de Carti ma gandeam cu amaraciune ca nu am reusit sa tin minte numele tuturor celor care au fost la Schimb de Carti. Apoi am rasfoit agenda pe care am facut prezenta si am inceput sa mi-i amintesc dupa cartile pe care le-au adus. Citind titlurile cartilor pe care le-am rasfoit mai devreme mi-am amintit si de stapanii lor.

Am vazut atatea carti noi azi ca m-am pierdut..as fi vrut sa ma inchid intr-un dulap si sa le citesc eu pe toate. :) In general nu ma pricep la conversatie...nici azi nu m-am priceput prea bine. Lumea ar fi vrut mai multa conversatie iar eu nu prea am stiut cum sa o...intretin/provoc...poate data viitoare...





Cartile schimbate:

Leonard Cohen - Frumosii invinsi
Andrei Makine - Testamentul francez
Ian McEwan - Durabila Iubire
Dora Pavel - Agata murind
Par Lagerkvist - Piticul
Emile Zola - O pagina de dragoste
Antonio Tabucchi - Se face tot mai tarziu
Cartarescu - Gemenii
David Lodge - Ce mica-i lumea
Nina Berberova - Doamnele din Sankt-Petersburg
Horia Salca - Cum mi-l amintesc pe tata
Paul Guimad- Strada Le Havre
Kurt Vonnegut - Mama noapte
Asimov - Soarele gol
E.A.Poe - Aventurile lui Gordon Pyn
Liviu Lungu - Cetatea Licoar
D. Nicodim - Cautari eterne
Amelia Stanescu- Doar mie mi-e frica
Jack Kerouac - Pe drum