1001 de nopti - volumul 2 (noptile 25 -44)

Volumul acesta al povestilor incepe cu o poveste amuzanta a unui cocosat care moare dar nu prea si a carui falsa moarte aduce tot felul de buclucuri pe capul diferitilor oameni care se cred vinovati de moartea sa. E o poveste tare amuzanta care mi-a sunat extrem de cunoscuta desi nu stiu de unde sa o iau. Din nefericire insa, pe la mijolcul povestii intervine un barbier care mi-a cam taiat pofta de povesti.

Daca la primul volum eram entuziasmata de fanteziile orientale, am citit acest al doilea volum cu mai putin avant. Desi am inceput-o cu placere, am dat la un moment dat peste barbier limbut de care va ziceam. Poate ca e greu de inteles ca citind o carte poti spune despre un personaj ca vorbea incontinuu dar exact impresia asta am avut-o. Nu ca citesc niste cuvine pe o bucata de hartie ci ca am langa mine un personaj ciudat, vorbaret peste masura, care ocoleste la infinit subiectul si parca face orice numai sa nu incheie povestea. Si pornind de la acest personaj care mi-a fost antipatic, parca intregul volum m-a enervat peste masura. Dupa ce ca povestea barbierului  a fost lunga si enervant de plina de inflorituri, mai este si povestita din doua puncte de vedere si, ca sa nu se termine totul aici, barbierul mai aduce in discutie si povestile fiecaruia dintre cei 6 frati ai sai. Toate mi s-au parut trase de par si lungite anapoda, lipsite de farmecul si magia pe care le regasisem in primul volum.

Odata iesit din peisaj antipaticul barbier, m-am bucurat sa sar la urmatoarele povesti unde chiar am reusit sa ma amuz din nou cu istorisirile de la sfarsit ale unor eunuci, fiecare laudandu-se cu felul in care si-a dobandit statutul.

Asa se intampla de obicei cand am asteptari prea mari asa ca de-acum incolo o sa incerc sa citesc 1001 de nopti cu un entuziasm un pic mai temperat. :)