Jhumpa Lahiri - Porecla

Am citit cu mare placere acest roman, initial doar pentru ca mi-a placut mult colectia ei de povestiri - Interpret de maladii - si pentru ca ma indragostesc incet incet de autorii de origine bengaleza. Mi-a placut mult Anita Desai si acum si aceasta superba Jhumpa Lahiri. Sper sa mai fie si altii si sa-i descopar curand. :)

Porecla a fost unul din romanele acelea care se citesc dintr-o suflare, fara prea multa analiza. Pur si simplu l-am plimbat peste tot dupa mine pana l-am terminat. A fost o lectura lejera si placuta. Mi-au placut ca intotdeauna referintele culturale si detaliile culinare. Mi-ar fi placut sa o citesc in engleza pentru ca varianta in romana mi s-a parut execrabila; nu atat de mult traducerea cat faptul ca nu parea deloc verificata. Exista o multime de greseli de tipar, cuvinte lipsa sau in plus, litere inversate. Mi s-a parut groaznic, chiar si pentru o carte dintr-o colectie ieftina, pe care de altfel am laudat-o de multe ori. Gasiti cartea pe Google Books...nu am verificat daca e intreaga dar oricum, e o varianta mult mai buna decat sa o cititi din colectia Cotidianul.

Porecla este o poveste despre acceptare si acomodare. O tanara familie se muta in celalalt capat al lumii in cautarea unui trai mai bun, fiind nevoiti sa-si adapteze traditia si obiceiurile la cele occidentale. Autoarea descrie in detaliu toate problemele de care se lovesc cei doi tineri, proaspat casatoriti, intr-o lume care le este straina si in acelasi timp, langa un partener ca un strain - casatoria fiindu-le aranjata de parinti dupa obiceiul bengalez. Ashima, mai ales, se adapteaza extrem de greu, tanjeste mult dupa familia lasata in urma iar lucrurile nu devin mai usoare nici cand devine mama.
Conflictul dintre cele doua lumi este poate cel mai evident in primele zile de viata ale noului membru al familiei Ganguli care trebuie sa primeasca un nume pentru a putea iesi din maternitate. Numele intarzie insa sa apara pentru ca se afla sigilat intr-un plic, trimis de strabunica familiei, cea care a ales numele tuturor membrilor familiei. Pierderea pe drum a acestei scrisori declanseaza o serie de intamplari care vor fi pista de lansare a micutei vieti, personalitatea si destinul personajului modelandu-se parca dupa aceasta intamplare nefericita. Greutatile acestui copil vor fi reprezentative pentru problema discutata in roman - Gogol nu va reusi niciodata sa fie american dar nici bengalez. Aceste probleme de identitate sunt principalul motiv de suferinta al intregii familii si, din acest punct de vedere, povestea este una foarte trista.
Romanul este insa o scriere intima, un portret de familie destul de sentimental si oarecum romantic dar si descrierea unei reale probleme sociale si felul in care se muleaza aceasta pe langa cele doua generatii ale familiei Ganguli.

Sper sa va pot pune aici, in curand, un interviu cu autoarea despre acest roman.