Mansfield Park and the end of summer

Ca intotdeauna, m-am afundat intr-o carte si acolo am ramas. Am uitat complet si de blog si de tot...Busy week asadar, dar, maine e vineri, treaba e terminata, cartea asemenea, sper ca maine voi reusi sa cobor un pic pe plaja sa ma vada soarele pana nu vine toamna, mai sper sa fac un pic de ordine in casa si sa (ma) spal cat pentru o saptamana caci intram in clasica revizie de toamna.
Seara fiind astfel incheiata cu succes singura problema ramane....ce citesc maine pe plaja? Astept sugestii desigur....desi nu prea am de la cine. :) Vizitatorii mei sunt putini si discreti, but it's ok...I love it like that!

Asadar, ca sa revin, am citit Mansfield Park...delicioasa, desigur, ca orice carte de Jane Austen. M-a inspirat, desigur, ca orice carte de Jane Austen si m-a captivat, desigur, deabea la sfarsit, ca orice carte de Jane Austen :).

Am putea sa luam una bucata familie bogata si una bucata verisoara saraca, sa le aruncam la un loc printre pagini si sa gatim o poveste numai buna pentru orice inimioara romantica. Un fel de Cenusareasa daca vreti, care se transforma in printesa cea frumoasa, cucereste toata familia, o invinge pe matusa cea uracioasa si rea si se casatoreste cu...(nu cu printul ca nu e nici un print pe-aici) vedeti voi cu cine, dupa ce cititi cartea. Toate astea se intampla, evident, dupa lupte seculare cu o multime de prejudecati ale epocii.
Mai in gluma mai in serios, romanul este unul in stilul clasic Jane Austen, cu un pic de melodrama pe ici, un pic de ironie pe colo, o gramada de personaje si destul de putine surprize dar totul atat de incantator prin simplitate.

P.S. Faza cu the end of summer ramane pe alt blog...ca am intepenit de cand stau pe scaun. :*

Northanger Abbey - Jane Austen

Fiind una din autoarele mele preferate, de fiecare data cand citesc un roman al lui Jane Austen sunt in acelasi timp incantata si impresionata dar ma urmareste mereu si impresia ca stiu ce va urma. Am reusit in sfarsit sa achizitionez toate romanele ei in limba engleza si le reiau la citit acum, cu mare placere si satisfactie lingvistica. Valoarea lor sta tocmai in limba lor originala si orice pasionat al acestei limbi nu va trece prin ele fara cel putin un pic de placere. Chiar daca subiectul inclina adesea spre plictiseala, nefiind de actualitate, povestile simple si moralizatoare despre prietenie, dragoste, rang, prejudecati, societate, maturitate si tot felul de conflicte inter-personale sunt totusi atragatoare tocmai prin aceasta simplitate.


Northanger Abbey abordeaza aceste teme clasice ale romanelor lui Jane Austen incepand de la caile intortocheate ale societatii si pana la pasiunea tinerei eroine pentru romanele gotice. Romanul a fost perceput si ca o parodie a acestor atat de populare romane gotice si a mai fost considerat si o simpla scriere menita a intretine familia autoarei. Intr-adevar, de-a lungul lecturii ai mereu impresia ca povestea este ironica, personajele sunt usor fortate(probabil tot in acest scop) iar sarcasmul subtil e imposibil de trecut cu vederea.