Mansfield Park and the end of summer

Ca intotdeauna, m-am afundat intr-o carte si acolo am ramas. Am uitat complet si de blog si de tot...Busy week asadar, dar, maine e vineri, treaba e terminata, cartea asemenea, sper ca maine voi reusi sa cobor un pic pe plaja sa ma vada soarele pana nu vine toamna, mai sper sa fac un pic de ordine in casa si sa (ma) spal cat pentru o saptamana caci intram in clasica revizie de toamna.
Seara fiind astfel incheiata cu succes singura problema ramane....ce citesc maine pe plaja? Astept sugestii desigur....desi nu prea am de la cine. :) Vizitatorii mei sunt putini si discreti, but it's ok...I love it like that!

Asadar, ca sa revin, am citit Mansfield Park...delicioasa, desigur, ca orice carte de Jane Austen. M-a inspirat, desigur, ca orice carte de Jane Austen si m-a captivat, desigur, deabea la sfarsit, ca orice carte de Jane Austen :).

Am putea sa luam una bucata familie bogata si una bucata verisoara saraca, sa le aruncam la un loc printre pagini si sa gatim o poveste numai buna pentru orice inimioara romantica. Un fel de Cenusareasa daca vreti, care se transforma in printesa cea frumoasa, cucereste toata familia, o invinge pe matusa cea uracioasa si rea si se casatoreste cu...(nu cu printul ca nu e nici un print pe-aici) vedeti voi cu cine, dupa ce cititi cartea. Toate astea se intampla, evident, dupa lupte seculare cu o multime de prejudecati ale epocii.
Mai in gluma mai in serios, romanul este unul in stilul clasic Jane Austen, cu un pic de melodrama pe ici, un pic de ironie pe colo, o gramada de personaje si destul de putine surprize dar totul atat de incantator prin simplitate.

P.S. Faza cu the end of summer ramane pe alt blog...ca am intepenit de cand stau pe scaun. :*

In my mind, in my heart

Afara se crapa de ziua, cerul era pictat in tuse aurii si peisajul de la picioarele noastre stralucea spalat de ultima ploaie. Zburam peste munti si vai, intr-un tarziu am coborat in padurea de sequoia, vantul batea printre crengi si o pasare sfida iarna cu cantecul ei singuratic. Paula mi-a aratat izvorul, am vazut trandafiri proaspeti pe mal si o pulbere de oase calcinate pe fundul apei, am auzit mii de voci printre copaci. Am simtit cum ma scufund in apa limpede si am stiut ca drumul durerii se termina intr-un neant absolut. In timp ce ma topeam, am avut o revelatie: neantul acela e plin de toate lucrurile universului. E neant si, in acelasi timp, e totul. Lumina sacramentala si intuneric de nepatruns. Sunt neantul, sunt tot ce este, sunt in fiecare frunza, in fiecare picatura de roua, in fiecare graunte de cenusa purtat de ape, sunt Paula, sunt eu insami, nu sunt nimic si sunt totul, in viata asta siin celelalte, sunt nemuritoare.

Paula - Isabel Allende

Paula - Isabel Allende

As vrea sa am macar doua cuvinte relevante de spus despre aceasta carte care m-a impresionat atat de tare incat de o saptamana de cand am terminat-o nu mai pot citi nimic. Infatiseaza o iubire imensa si atat de frumoasa incat te face sa ai dubii cu privire la tot ceea ce pana acum numeai dragoste in viata ta. Isabel Allende nu m-a dezamagit nici de data aceasta cu un semi-roman autobiografic presarat cu povesti uneori socante, alteori care se afla la limita dintre realitate si fantezie. Dar ce te socheaza si impresioneaza cel mai mult la romanul acesta este iubirea. Iubirea enorma de care este in stare o femeie pentru fata ei bolnava. Povestea este una reala, o femeie se "invata" cu idea mortii fetei ei care se afla in coma. De-a lungul unui an infiorator ea spera, invata, dispera, sufera, plange, se zbate si intr-un final accepta si ii da drumul fiicei ei in ceea ce ea numeste lumea spiritelor. Incercarile ei de a pacali moartea sunt nenumarate dar inutile. Fiica nu ii vorbeste decat in vis si atunci doar pentru a o indemna sa o lase sa plece. Toata durerea mamei se transforma in niste pagini uimitoare dedicate celei mai frumoase si pure iubiri pe care am intalnit-o vreodata.

Printre altele m-am apucat de fumat - Aoibheann Sweeney

M-am apucat de "Printre altele m-am apucat de fumat" in trenul ce m-a dus spre concediu, cu speranta ca va fi ceva usor si nesolicitant care sa-mi ocupe nesfarsitele ore de plictiseala spre Bucuresti. M-a surprins ca fiind cu totul altceva decat ma asteptam. Deloc usor, romanul dezvaluie o poveste plina de substrat si urmarita de un permanent sentiment de tristete. Fiica unui pasionat al literaturii clasice, Miranda pleaca intr-o calatorie initiatica catre orasul tuturor posibilitatilor - New York - care ascunde o multime de secrete de tinerete ale tatalui dar si perspective nebanuite pentru tanara care si-a petrecut copilaria intr-o lumea Metamorfozelor lui Ovidiu pe o insula aproape salbatica in Maine. Miranda traieste transformarile specifice varstei din plin intr-un oras care ii ofera chiar mai mult decat si-ar fi dorit. Cea mai mare descoperire va fi insa dragostea pentru tatal ei si o nevoie permanenta de a se intoarce la origini. Stilul este antrenant, autoarea stie sa mentina atentia cititorului, personajele sunt atragatoare si diverse iar povestea este o clasica "coming of age".

You may find a great English review here.

Summer romance

Feeling romantic and dreamy. Hello...anybody there?!

Go see my garden :) http://universegoist.blogspot.com

Northanger Abbey - Jane Austen

Fiind una din autoarele mele preferate, de fiecare data cand citesc un roman al lui Jane Austen sunt in acelasi timp incantata si impresionata dar ma urmareste mereu si impresia ca stiu ce va urma. Am reusit in sfarsit sa achizitionez toate romanele ei in limba engleza si le reiau la citit acum, cu mare placere si satisfactie lingvistica. Valoarea lor sta tocmai in limba lor originala si orice pasionat al acestei limbi nu va trece prin ele fara cel putin un pic de placere. Chiar daca subiectul inclina adesea spre plictiseala, nefiind de actualitate, povestile simple si moralizatoare despre prietenie, dragoste, rang, prejudecati, societate, maturitate si tot felul de conflicte inter-personale sunt totusi atragatoare tocmai prin aceasta simplitate.


Northanger Abbey abordeaza aceste teme clasice ale romanelor lui Jane Austen incepand de la caile intortocheate ale societatii si pana la pasiunea tinerei eroine pentru romanele gotice. Romanul a fost perceput si ca o parodie a acestor atat de populare romane gotice si a mai fost considerat si o simpla scriere menita a intretine familia autoarei. Intr-adevar, de-a lungul lecturii ai mereu impresia ca povestea este ironica, personajele sunt usor fortate(probabil tot in acest scop) iar sarcasmul subtil e imposibil de trecut cu vederea.

Saturday ramblings

Saturday again, and indeed a wonderful day it is. I'm looking back to last year and comparing situations and I am surprised and pleased. Though my financial situation has not much improved, I am surprisingly discovering how wonderful a year I've had. Strange how I somehow measure my years starting and ending with the vacation. Last year's was a disaster that lead into a disaster but all's well that ends well cause look at me now. I cannot begin to rejoice for the incredible amount of spare time that I'm having, for all the books I am able to read and all the hours and days that I can dedicate fully to myself and those dear to me. It is what I would call an ideal situation, however hard it is to keep sometimes.
So, in view of those sentimental words, here follow my usual Saturday ramblings.

I treated myself these days...a pair of shoes that make me smile and a couple of movies that make me cry. What else can a girl ask for! :)




And off we go...