Martin Amis - Sageata Timpului

Luata de la Schimb de Carti, aceasta carte a fost o lectura surprinzatoare si antrenanta. Nu mai citisem altceva de acest autor si coperta patru se lauda ca ar fi romanul cel mai cutremurator al lui Martin Amis. "Cutremurator" este un cuvant care ma atrage intotdeauna cand se refera la o carte asa ca am inceput-o cu high hopes.

Romanul s-a dovedit a fi o calatorie a subconstientului, un fel de flashback, cum e cel pe care multi il pretind a li se perinda prin fata ochilor in apropierea mortii. Pe tot parcursul lecturii te simti ca si cum totul se deruleaza prin fata ta, la viteza maxima si mai ales pe rewind! Asta este secretul cartii, cheia cu care povestea poate fi descifrata. Incepe cu sfarsitul si se termina cu inceputul unei vieti.

Subconstientul personajului principal este un personaj in sine, care realizeaza dar nu foarte ca este doar o bucata dintr-o persoana reala. Se plange in permanenta ca viata nu este inteligibila si cum ar putea sa fie cand totul este intors pe dos. Singurul moment in care totul pare a fi inteligibil este descrierea vietii in lagarul de concentrare de la Auschwitz unde realitatea insasi era atat de neinteles incat numai intoarsa pe dos poate fi perceputa ca inteligibila. Personajul a carui constiinta o ascultam trece prin multiple identitati pentru a ajunge intr-un final la adevarata sa identitate, aceea de doctor intr-un lagar de concentrare.
Printre randuri, subconstientul acestui monstru nazist trage tot felul de concluzii existentiale:
"Asa e randuit oare: ca fiinta umana sa nu insemne de fapt nimic fara ceilalti?"
"Poate ca dragostea va fi ca sofatul." "Distrugerea... e dificila. Distrugerea dureaza. Creatia, ..., nu pune nici o problema.
"Timpul, aceasta dimensiune umana care ne face sa fim ceea ce suntem"si-a schimbat directia si citita fara atentie si la repezeala s-ar putea sa nu pricepeti mare lucru.La conversatii, mai ales, e greu sa te concentrezi. Realitatea se ascunde sub masca absurdului.