Reality is a question of perspective

"Reality is a question of perspective; the further you get from the past, the more concrete and plausible it seems - but as you approach the present, it inevitably seems more and more incredible. Suppose yourself in a large cinema, sitting at first in the back row, and gradually moving up, row by row, until your nose is almost pressed against the screen. Gradually the stars' faces dissolve into dancing grain; tiny details assume grotesque proportions; the illusion dissolves - or rather, it becomes clear that the illusion itself is reality."

Midnight's Children - Salman Rushdie

Primul roman al anului 2009 a fost cu adevarat o lectura fascinanta si solicitanta. Cred ca mi-a luat aproape 2 saptamani sa termin acest roman si inca o saptamana sa pot scrie ceva despre el.

Citind Midnight's Children mi-am dat seama ca nu exista realism magic numai la sud americani. Desi este genul meu preferat in ceea ce priveste fictiunea, nu am facut cercetari prea mari asupra subiectului si ramasesem cu impresia ca numai Marquez sau Isabel Allende sunt in stare sa scrie asemenea splendori literare. Iata insa ca lenea mi-a fost pedepsita pentru ca am descoperit in Midnight's Children o lume fascinanta a realismului magic, o lume puternic influentata de islamism dar si budism. Personajele sunt complexe si atragatoare, fiecare incluzand propria doza de bine si de rau, de realism si de magie desi nu se pot imparti in personaje bune si personaje rele. Mai degraba sunt personaje reale dar in acelasi timp fantastice.

Saleem Sinai, protagonsitul si naratorul acestui roman este real prin uratenie si fantastic prin puterile telepatice; fiecare personaj este impartit in acest fel si parca le iubesti din ce in ce mai mult cu cat le vezi mai urate.

Intr-o mare de simboluri si motive, romanul dezvaluie insa o lectie de istorie, o alegorie a formarii Indiei moderne. Povestea unui singur copil, deosebit e adevarat caci se naste in momentul in care India isi optine independenta, devine povestia Indiei. In India celor un milion de zei totul este posibil, asta iti ramane in minte citind aceasta carte si intamplarile din roman, desi evident fictive, par atat de reale.

Recomand din suflet acest roman; desi, poate ca la inceput va parea cam dificil de citit, pe masura ce faci cunostinta cu personajele si mai ales cu naratorul care se autoproclama un fel de Seherezada, nu te mai poti dezlipi de el. Un punct in plus pentru mine a fost sa descopar ca romanul este semi autobiografic, anul nasterii lui Saleem fiind anul nasterii lui Rushdie, care ii imprumuta personajului caracteristicile sale dar si Bombay-ul propriei copilarii.

In romana, cartea este tradusa de Radu Paraschivescu la editura Polirom. Eu una nu am vazut-o caci am citit cartea in engleza dar trebuie ca a fost tare curajos acest traducator...eu nu m-as fi incumetat sa o traduc. Mi-a parut perfecta asa cum era...